Ludovic Basarab

Viața

Se naște în 1868, la Galați, într-o familie de boieri moldoveni: tatăl, maiorul Constantin Bassarab; bunicul, Gheorghe Barbu Bassarab, vornic de Hotin; pe linie maternă, familia Neumayer și un străbunic general rus, Feodor Sanders. Își scrie numele cu doi „s”: Bassarab.

Studiază la Iași, cu Gheorghe Panaiteanu-Bardasare, apoi la Academia Regală de Arte Frumoase din München, cu Nikolaos Gyzis, Otto Seitz și Ludwig von Herterich; face și doi ani de arhitectură și se pregătește la Paris, în 1900. În 1894 arată la Glaspalast din München un tablou cu fluturi și o bancnotă germană.

Lucrează în spirit academic: miniaturi pe pergament și pe fildeș, de o finețe ieșită din comun, interioare de biserică, peisaje bucolice și scene din lumea satului românesc. Pentru Ministerul de Finanțe desenează timbre, monede și proiecte de bancnote.

Expune singur în 1908, la Rotonda Ateneului Român, și la Glaspalast din München, în 1898, la Berlin și la saloanele oficiale de la București. Din 1910 e membru al „Tinerimii Artistice”, din 1912 secretarul ei. E unul dintre cei șapte pictori pe care neurologul Gheorghe Marinescu face experimentul cu mescalină, alături de Corneliu Michăilescu.

Renume Obscur Moare la 3 octombrie 1933, la Spitalul Colțea, de o boală de ficat, și e înmormântat la cimitirul Sfânta Vineri. Fiica lui, Ioana Bassarab, e și ea artistă. Nu are intrare în dicționarul artiștilor; tablourile lui circulă des la licitații, dar nicio carte și nicio expoziție nu i-au fost dedicate.