fișa 026 / 106 · inv. 64521/8593
Honoriu Crețulescu
1897 – 1979
n. 24 octombrie 1897, Frumoasa, Tazlău, Bacău
d. 1979, București
pictor, profesor de desen
MNAR, inv. 64521/8593 · semnat stânga jos, cu roșu, nedatat
Tabloul
Ceasul vieții Zori Muzeul îl datează doar „secolul XX”. Chipul e tânăr, cu părul castaniu, de 25–35 de ani, pictat în tușe scurte, impresioniste: după vârsta aparentă și după manieră, e lucrat probabil în anii studiilor de la București, Paris și Roma sau imediat după, în zorii vieții. Fața umple cartonul, iar ochii, pe jumătate închiși, nu ne caută. A semnat cu roșu, în stânga jos.
Viața
Se naște la 24 octombrie 1897, în satul Frumoasa, la Tazlău, în Bacău. Studiază la Școala Națională de Arte Frumoase din București (1919–1924), cu George D. Mirea, apoi la Paris, la Academia Julian și la Grande Chaumière (1924–1926), și la Academia Liberă de Arte din Roma (1927–1928).
Politic / carieră Profesor Predă desenul la Școala Normală din Sighetu Marmației, apoi pictura la Academia de Arte din Iași.
Crez Legionar Pe când e profesor la Iași, face parte din Mișcarea Legionară. După Rebeliune se retrage la București, unde se stabilește în 1941 și trăiește ani în șir în anonimat.
Între 1926 și 1947 are expoziții personale aproape în fiecare an la București și la Piatra Neamț, cu portrete și compoziții istorice de un romantism apăsat. Zugrăvește șapte biserici de sat în Neamț și Vâlcea, ilustrează cărți și desenează pentru revista „Viața militară”. Colecționarii îl țin minte ca pe un bărbat îmbrăcat cu mult gust, remarcat de departe după o pălărie fistichie, „cât o umbrelă”.
Politic / carieră Acomodant Spre sfârșitul anilor ’40 începe să lucreze pentru Muzeul Militar, pentru care pictează portretele conducerii comuniste: Gheorghiu-Dej, Chișinevschi, Parhon. Expune la anualele de stat între 1953 și 1957.
Renume Uitat Moare la București, în 1979, într-un anonimat atât de complet încât dicționarul de artiști al lui Octavian Barbosa nu-i mai reține numele. În 2014, Muzeul Militar Național îi expune portretele din colecția sa. Lucrările lui mai sunt în Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei și în muzeele din Arad și Iași.
Repere
Expoziții personale
- 1926 București, prima personală
- 1928 București; Piatra Neamț
- 1929–33 București, anual
- 1936–38 București
- 1940 București, Piatra Neamț; Piatra Neamț 1943
- 1946–47 București, Piatra Neamț
- 2014 Muzeul Militar Național, portrete
De grup: Salonul Oficial 1926–1943 · Tinerimea Artistică 1933–1947 · Asociația Profesorilor de desen 1930–1947 · Salonul ieșean 1939
Ceasul vieții
- zori 1919 Belle-Arte, București
- zori 1924 Paris
- zori 1927 Roma
- amiază 1941 se mută la București
Legături cu alți autori din colecție
- 051–054 George Demetrescu Mirea profesorul lui la București
Surse
- Dicționarul artiștilor din spațiul românesc 1700–1920, vol. I (A–L), Editura ACS, 2019, pp. 290–291
- MNAR, fișa inv. 64521/8593: ulei pe carton, 0,330 × 0,290 m, semnat stg. jos cu roșu, nedatat
- redescoperaistoria.ro: expoziția de portrete Honoriu Crețulescu, Muzeul Militar Național, 2014
- zf.ro, Ziarul de duminică: „Honoriu Crețulescu (1897–1978)”
Textul gri: fapte cu o singură sursă.
Notele biografice sunt compilate dintr-o selecție variată de surse și reprelucrate cu ajutorul unui algoritm, pentru instalația „Ești ceea ce mănânci · Autoportret”. Din motive organizatorice și din cauza limitelor procesului, ele pot conține inexactități: scopul lor este artistic, nu istoriografic.