fișa 076 / 106 · inv. 105311/10674

Magdalena Rădulescu

1902 – 1983

n. 16 februarie 1902, Râmnicu Vâlcea
d. 3 martie 1983, Nisa

pictoriță

Magdalena Rădulescu, Autoportret, 1930–1938
Autoportret, 1930–1938
MNAR, inv. 105311/10674 · ulei pe pânză, 94,3 × 70 cm · semnat dreapta jos cu brun: „Magdalena / Rădulescu”

Tabloul

Ceasul vieții Zori Semnat cu brun, în dreapta jos, nedatat; muzeul îl așază între 1930 și 1938, anii căsniciei cu Massimo Campigli și ai studiilor de la Paris. Are între 28 și 36 de ani și încă aproape o jumătate de secol de viață înainte: e în zorii drumului ei de pictoriță. E o pânză mare, de aproape un metru, și ne privește drept în ochi.

Viața

Se naște la 16 februarie 1902, la Râmnicu Vâlcea, și pictează de la șapte ani; până la zece ani trăiește la Constanța. Studiază la München între 1920 și 1922, cu Max Angerer, apoi la Paris, la Academia La Grande Chaumière (1932–1934), cu René-Xavier Prinet și Bernard Boutet de Monvel. La Luvru face copii după Velázquez și Bellini.

E prima soție a pictorului italian Massimo Campigli: se căsătoresc în 1926–1927 și divorțează în 1939. Expune la Bienala de la Veneția în 1928 și la Salonul Independenților din Paris; prima expoziție personală o are la Paris, în 1936.

Pictează compoziții inspirate de folclorul românesc: dansuri și costume populare, călușarii din Oltenia, circul, cavalcadele, carnavalurile cu măști. Petru Comarnescu o numește „sora mai mică a lui Anton Pann” și „un rapsod al imaginației populare”. Oscilează între o viziune suprarealistă și expresionismul aproape abstract, simbolic, al maturității.

În anii războiului e în țară: face cu Ion Sava decorul pentru „Cavalcada către stele” și expune la București între 1941 și 1945. În 1948 pleacă definitiv și trăiește mai ales pe Coasta de Azur, cu expoziții la Nisa, Monaco, Paris, Milano și Roma. E prietenă cu Cella Serghi, Margareta Sterian și Maria Avramescu.

Renume Cunoscut La București i se fac retrospective în 1972 și în 1994, aceasta din urmă organizată de MNAR și de Muzeul Colecțiilor de Artă; în 1980, Editura Meridiane îi publică un album. Lucrările ei sunt în MNAR, la Muzeul Colecțiilor de Artă, în muzeele din Constanța (donația Cella Serghi) și Târgu Mureș.

Repere

Expoziții personale

  • 1936 Paris
  • 1939 București, cu Maria Ionescu Bacaloglu
  • 1940 Cluj, retrospectivă
  • 1941–45 București
  • 1948 Lyon, Marsilia, Nisa
  • 1955 Paris, Nisa
  • 1956 Milano, Monaco
  • 1963 Roma
  • 1972 București, retrospectivă
  • 1994 MNAR, retrospectivă

De grup: Salonul Oficial 1924, 1945 · Salonul Independenților, Paris 1927–1938 · Bienala de la Veneția 1928 · Bienala de la Menton 1955

Ceasul vieții

  1. zori 1920 München
  2. zori 1928 Bienala de la Veneția
  3. zori 1930–1938 acest autoportret
  4. amiază 1948 pleacă în Franța
  5. amurg 1972 retrospectivă, București

Legături cu alți autori din colecție

Surse

  1. Dicționarul artiștilor din spațiul românesc 1700–1920, vol. II (M–Z), Editura ACS, 2019, pp. 353–354
  2. MNAR, fișa inv. 105311/10674: ulei pe pânză, 0,943 × 0,700 m; semnat „Magdalena / Rădulescu”, nedatat
  3. en.wikipedia.org: Magdalena_Rădulescu · Massimo_Campigli

Notele biografice sunt compilate dintr-o selecție variată de surse și reprelucrate cu ajutorul unui algoritm, pentru instalația „Ești ceea ce mănânci · Autoportret”. Din motive organizatorice și din cauza limitelor procesului, ele pot conține inexactități: scopul lor este artistic, nu istoriografic.